Handbalul românesc este într-o criză profundă, iar evoluțiile naționalei feminine de la Campionatul Mondial din Japonia doar au conturat tabloul complet a tot ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani pe plan intern. Adică, aproape nimic benefic pentru dezvoltarea acestei discipline, ci mai degrabă s-au urmărit interesele personale. Sorin Dinu, vicepreședinte al FR de Handbal, unul dintre puținii oameni în Consiliul de Administrație care au avut curajul să semnaleze anumite derapaje ale federației, a vorbit cu subiect și predicat, într-un interviu acordat pentru ProSport, despre cum funcționează lucrurile în sistemul handbalului românesc. Niște răspunsuri care explică sau nu, asta rămâne să se pronunțe lumea handbalului, câteva din cauzele pentru care naționala feminină, dar și celelalte loturi au mers din rușine în rușine în ultima vreme.
Cum ați caracteriza rezultatul României la Campionatul Mondial din Japonia? Privind în urmă, la ceea ce a realizat naționala feminină la ultimele 5 ediții de Campionat Mondial, rezultatul de la actuala ediție nu pare chiar o catastrofă. În anul 2011 am terminat pe locul 13, iar în 2013 și 2017 pe locul 10. Doar în 2015 am reușit să câștigăm medaliile de bronz.
Problema nu este rezultatul sportiv în sine, ci modul în care se desfășoară lucrurile în prezent în cadrul Federației Române de Handbal. În mod cert nu ne îndreptăm în direcția corectă. Nu se respectă regulamente, nu se respectă dispoziții legale și, mai ales, nu se respectă „legea bunului simț”.
Gheorghe Tadici a propus demisia în bloc a Consiliului de Administrație. Cum ați recepționat acest mesaj? Propunerea domnului Tadici privind demisia în bloc a Consiliului de Administrație nu este de natură să rezolve problemele de fond cu care se confruntă handbalul românesc în prezent. În actualul Consiliu de Administrație nu sunt mai mult de 5 persoane dispuse să-și asume o demisie de onoare. Aceată variantă ar fi chiar pe placul conducerii FRH, care ar scăpa de persoanele incomode din Consiliul de Administrație. Este evident că în actualul Consiliu de Administrație este o largă majoritate obedientă președintelui. O parte dintre membrii forului sunt pe ștatele de plată semnate de președinte, o altă parte au fost numiți și sunt ținuți în funcții în cadrul Comisiilor FRH de către președinte, iar o altă parte se tem ca nu cumva cluburile din care fac parte să aibă de suferit în cazul în care ar lua decizii împotriva voinței președintelui.
Știm că în ultimul timp ați încercat să obțineți niște date concrete despre modul cum au fost cheltuite anumite sume de bani în cadrul federației. De ce? Și ce răspunsuri ați primit? La penultima ședință a Consiliului de Administrație am sesizat conducerii FRH faptul că în perioada 2014 – 2018 a menționat în bilanțurile contabile și a raportat Adunărilor Generale anuale un excedent financiar consistent, care nu exista în realitate. Domnul președinte Dedu mi-a mulțumit pentru această observație și a spus că se vor face corecturile necesare în bilanțul contabil pe 2019. Am solicitat ca aceste lucruri să fie menționate în procesul-verbal al ședinței, lucru care a fost refuzat. Unul dintre membrii Consiliului de Administrație a susținut că nu înțelege ce mai vreau din moment ce președintele a recunoscut deja eroarea și a spus că va corecta evidențele contabile. De remarcat că eroarea nu este una minoră. Dacă evidențele contabile ar fost ținute corect, în bilanțul contabil ar fi trebuit înregistrat un deficit de aproximativ 2.600.000 lei și nicidecum un excedent. Existența acestui excedent a fost prezentată ca un mare succes chiar la adunare generală de alegeri din 2018. Deși am solicitat să fie identificate și sancționate persoanele responsabile pentru această „eroare”, acest lucru nu s-a întâmplat până în prezent.
Evident, handbalul românesc se află într-o criză profundă. Ce soluții de redresare vedeți? Cheia soluționării crizei morale în care se află handbalul românesc este doar la membrii afiliați ai FRH. Doar structurile afiliate pot să inițieze o moțiune de neîncredere în activitatea Consiliului de Administrație, care să fie supusă aprobării Adunării Generale. Adunarea Generală poate decide prin vot demiterea actualului Consiliu de Administrație, în ansamblul său. Nu știu însă dacă cei care conduc cluburile afiliate la FRH au curajul să-și asume un asemenea demers. Modul în care s-au desfășurat ultimele două Adunări Generale ale FRH mă face să fiu sceptic.
La ce vă referiți mai exact? De exemplu, la Adunarea Generală din 19 iunie 2019, atunci când a fost supus la vot proiectul de Statut care, printre altele, acorda puteri sporite președintelui și impunea restricții pentru candidații la această funcție, niciunul dintre delegații prezenți nu a avut curajul să ridice mâna să voteze împotrivă. Asta, în condițiile în care pe holuri, reprezentanții unor cluburi de tradiție din ligile naționale susțineau cu tărie că nu vor fi de acord cu acest proiect de statut nedemocratic.
„Din punctul meu de vedere, o eventuală schimbare a modului în care se desfășoară lucrurile în prezent nu o pot face decât reprezentanții cluburilor care nu au interese personale și iau deciziile pe care ei le consideră utile în interesul handbalului românesc”, Sorin Dinu
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER